
Laptele de capră, la fel ca cel de vacă, are culoarea albă. Culoarea se datorează conţinutului său foarte scăzut de beta-caroten. În forma sa pură are un gust uşor sărat (datorită conţinutului relativ ridicat de clorură). Dacă nu este consumat proapăt, o să observaţi că după un timp de la depozitare, are un miros caracteristic, “de capră“. Sursa mirosului o constituie acizii graşi volatili insolubili în apă, care sunt la rândul lor afectaţi de enzimele şi bacteriile conţinute.
Compoziţia laptelui de capră este asemenătoare cu cea a laptelui de vacă. Asemănătoare sunt numărul total de proteine şi anumiţi aminoacizi, în special aceia pe care organismul uman nu îi poate produce şi pe care trebuie să-i procure din alimentaţie.
Laptele de capră conţine o mare cantitate de taurină, extrem de importantă pentru sistemul nervos, dar şi cantităţi mari de aminoacizi sulfuraţi, necesari pentru funcţionarea corespunzătoare a metabolismului.
Principala proteină din laptele de capră, la fel ca şi în cazul laptelui de vacă, este cazeina, cu o valoare nutritivă asemănătoare cu proteina din carne. Dar cazeina din laptele de capră este prezentă în cantităţi mai mici şi are, de asemenea, molecule mai mici, care sunt digerate mai rapid în tractul gastro-intestinal. De asemenea grăsimea din laptele de capră se digeră mai repede. În laptele de capră găsim, de asemenea, lactoză, care normalizează activitatea florei intestinale şi îmbunătăţeşte absorbţia de calciu, magneziu şi fosfor.
Deoarece capră mănâncă mai multe specii de plante decât vaca, laptele de capră conţine mai mult calciu, fosfor, potasiu şi clor, dar şi anumite oligoelemente incluzând cupru, fier, mangan şi seleniu. În acest tip de lapte găsim şi unele vitamine, în special D, PP, C, A şi B1. Spre deosebire de laptele de vacă, cel de capră conţine cantităţi mai mici din vitaminele B6, B12 şi acid folic.
Lapte de capră pentru sugari? În nici într-un caz!
Pe internet găsiţi de multe ori sfaturi conform cărora puteţi să-i daţi copilului încă de la naştere lapte de capră. Unul dintre argumente este că laptele de capră, la fel ca şi laptele matern, este secretat de glandele apocrine. Astfel că acesta conţine mai multe ingrediente bioactive decât laptele de vacă. Dar acest lucru nu este suficient pentru ca laptele de capră să fie considerat o hrană completă şi sănătoasă pentru un copil mic.
Laptele de capră, în formă pură, nu se dă copiilor cu vârsta mai mică de 13 luni, deoarece conţine o cantitate de minerale mai mare decât este necesarul unui sugar. Iar acest lucru poate suprasolicita rinichii copilului. De asemenea în compoziţia să se găseşte o cantitate insuficientă din anumite vitamine, inclusiv vitamina B12, care este esenţială în procesul de sinteză a celulelor roşii. Aşadar administrarea exclusivă de lapte de capră creşte riscul de anemie la copil.
De aceea copiilor le poate fi administrat o formulă de lapte modificat, care să aibă la bază lapte de capră. În procesul de modificare se elimină sărurile minerale în exces şi se îmbogăţeşte cu acele componente, care nu se găsesc în cantităţi suficiente, inclusiv vitamine importante.
sursa Totul despre mame.ro
Previous Post